Nu este posibil să spuneți pur și simplu „da” sau „nu” atunci când comparăm siguranța produselor din silicon și din plastic, deoarece ambele cuprind multe tipuri și variază în calitate. Cu toate acestea, în general, produsele din silicon de înaltă calitate sunt considerate a avea avantaje în anumite domenii cheie, în special atunci când sunt în contact cu alimentele, în medii cu temperaturi ridicate și unde este necesară stabilitate pe termen lung, din următoarele motive:
● Stabilitate termică mai bună, mai sigură la temperaturi ridicate (rezistență la temperatură):
Produse din silicon : Extrem de rezistent la căldură, în general capabil să reziste la temperaturile cuptorului (până la 200 de grade Celsius sau chiar mai mari) și la aburirea și sterilizarea repetată. La temperaturi ridicate, siliconul alimentar nu se descompune ușor, iar riscul de a elibera substanțe nocive este foarte scăzut.
Produse din plastic: Materialele plastice obișnuite (cum ar fi PP, PE etc.) au rezistență limitată la căldură. Multe materiale plastice se deformează, înmoaie sau chiar pot elibera substanțe chimice (cum ar fi bisfenol A/BPA, ftalați etc.) la temperaturi ridicate, în special atunci când sunt în contact cu alimente uleioase sau acide. Deși există materiale plastice rezistente la căldură (cum ar fi PPSU), o atenție deosebită trebuie acordată etichetării atunci când le alegeți.
● Mai stabil din punct de vedere chimic, mai puțin susceptibil de a leși substanțelor (inerție chimică):
Produse din silicon: stabilitate chimică excelentă. Nu reacționează ușor cu alte substanțe și are o rezistență puternică la acizi, alcalii și uleiuri. Aceasta înseamnă că este mai puțin probabil să scurgă substanțe chimice în alimente sau pe piele. Siliconul alimentar și cel medical au cerințe deosebit de stricte în acest sens.
Produse din plastic: Unele materiale plastice (în special PVC care conțin aditivi, anumite PC-uri etc.) pot scurge plastifianți, bisfenol A și alte substanțe chimice în condiții specifice (cum ar fi contact prelungit, încălzire, contact cu uleiul). Expunerea pe termen lung la aceste substanțe poate avea potențiale efecte asupra sănătății. Alegerea materialelor plastice care intră în contact cu alimentele (cum ar fi PP, Tritan) este relativ sigură, dar etichetarea trebuie verificată cu atenție.
● Mai durabil, mai puțin predispus la îmbătrânire și pierderea particulelor (Durabilitate și îmbătrânire):
Produse din silicon: Foarte durabile, cu proprietăți excelente anti-îmbătrânire. Nu este ușor casant, crăpat sau descompus și are o durată de viață lungă. Mai puțin probabil să producă particule microplastice.
Produse din plastic: multe materiale plastice îmbătrânesc, devin fragile, se estompează și se crăpă în timp și odată cu utilizare (în special cu expunerea la lumină și la temperaturi ridicate), eventual putându-se descompune în particule de microplastic. Impactul potențial al acestor microplastice asupra mediului și asupra corpului uman este o preocupare în ultimii ani.
● Siguranță mai mare pentru aplicații speciale (biocompatibilitate):
Produse din silicon: siliconul de calitate medicală, datorită biocompatibilității sale extrem de ridicate, este utilizat pe scară largă în implanturi (cum ar fi implanturi mamare, catetere), dispozitive medicale și produse pentru bebeluși (suzete, jucării pentru dentiție). Acest lucru indică faptul că este considerat relativ sigur și de încredere atunci când este în contact pe termen lung cu țesuturile umane sau fluidele corporale.
Produse din plastic: Deși există materiale plastice de calitate medicală, utilizarea lor în aplicații de implant care necesită o biocompatibilitate extrem de ridicată nu este la fel de răspândită ca siliconul. Produsele pentru bebeluși din materiale plastice obișnuite, dacă materialul este de proastă calitate sau se deteriorează, pot avea un risc mai mare de a elibera substanțe nocive.
